Pensiuni Suceava | Cazare Suceava | Hotel Suceava | Agroturism Suceava | Pensiuni Bucovina | Agroturism Bucovina | Cazare Bucovina | Hoteluri Suceava

Scurt istoric

Suceava

Teritoriul orasului Suceava si imprejurimile sale au fost locuite, asa cum atesta cercetarile arheologice, din timpuri stravechi, incepand chiar din paleolitic. In sec. II-III exista aici o asezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevand si puternice influente romane.

In epoca migratiei si in secolele urmatoare populatia autohtona a continuat sa vietuiasca pe aceste meleaguri, iar in sec. XIV, in 1388, Suceava este mentionata drept capitala a Moldovei.

Incepand cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 - 1391), Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Tarii Moldovei, aceasta functie indeplinind-o si in vremea lui Aron Voda (1592 - 1595), Stefan Razvan (1595) si a Movilestilor. Odata cu Alexandru Lapusneanu, resedinta domneasca s-a mutat la Iasi.

Langa oras s-au aflat doua cetati, una mai veche la Scheia, alta putin mai noua, ce se vede si astazi. Intre cele doua s-a dezvoltat, inca din prima parte a sec. XIV, orasul. Cetatea Scheia, una dintre cele mai vechi cetati din Moldova, dar cu o existenta scurta, a fost daramata in timpul lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important in viata politica a Moldovei.

In evul mediu, orasul era populat cu romani, dar si cu germani, maghiari si armeni, ultimii avand dreptul de a-si alege un soltuz propriu (ce purta numele de "voit").

Din Suceava, Alexandru cel Bun a condus tara timp de 32 de ani, marind cetatea si intarindu-i zidurile. In 1401, aici s-a stabilit si Mitropolia Moldovei.

In 1408, Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni, iar orasul Suceava era mentionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum si a unor marfuri de export ale Moldovei.

Epoca de apogeu avea sa fie insa in timpul lui Stefan cel Mare (1457 - 1504). In vara anului 1476, ambitiosul Mohamed II si-a incercat norocul sub zidurile cetatii, dar darza rezistenta a moldovenilor i-a frant vointa victoriei si l-a silit sa se retraga in mod rusinos. Stefan facuse din Suceava un fel de creier al sistemului sau de aparare. In 1497, 21 de zile si nopti in sir, tunurile lesilor au batut in ziduri, dar acestea au ramas neclintite. Niciodata cetatea n-a fost cucerita prin forta armelor.

La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intra fara lupta in cetate, iar la 26 mai Ioan Capturi, noul parcalab al Sucevei, jura credinta marelui voievod care se intitula "domn al Tarii Romanesti si Ardealului si a toata Tara Moldovei". Suceava primeste ostile marelui voievod Mihai. Apoi, asupra orasului s-au asezat insa vremuri grele, intrand tot mai mult in anonimat.

In 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o in timpul conflictului militar dintre Turcia si Rusia (1768 - 1774), Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei, in care se afla si Suceava (granita cu Romania trecea chiar pe la sud-est de oras). Timp de un secol si jumatate acest teritoriu a facut parte din Imperiul Habsburgic, primind numele de Bucovina. Suceava a fost al doilea oras, dupa Cernauti, al Bucovinei.